Când cauți un apartament, etajul pare la început un detaliu secundar, trecut undeva între suprafață și anul construcției. După mutare, el devine însă una dintre informațiile care îți influențează cel mai mult viața de zi cu zi: cât de multă lumină intră în casă, cât zgomot se aude de pe stradă, cât de cald este vara, cât de ușor urci cu cumpărăturile și chiar cât plătești la întreținere.
Nu există un etaj ideal pentru toată lumea. Un parter poate fi alegerea perfectă pentru o persoană în vârstă și un coșmar pentru cineva care lucrează de acasă lângă o stradă circulată. Un ultim etaj poate oferi liniște și priveliște, dar și surprize neplăcute la primele ploi puternice. Mai jos găsești avantajele și dezavantajele fiecărei variante, plus întrebările care te ajută să alegi etajul potrivit pentru stilul tău de viață.
Ce schimbă etajul în viața de zi cu zi
Înainte de a compara variantele, merită să vezi ce anume influențează etajul. Primul factor este lumina naturală: la etajele de jos, copacii, clădirile vecine și gardurile pot umbri ferestrele o mare parte din zi. Al doilea este zgomotul, care vine fie din stradă și din parcare, fie de la vecinii de deasupra și de pe casa scării.
Temperatura este un alt criteriu. Apartamentele de la etajele intermediare sunt „protejate” de vecinii de sus și de jos, așa că pierd mai puțină căldură iarna. Parterul se poate răci de la subsol, iar ultimul etaj poate pierde căldură prin acoperiș și se poate încinge puternic vara. Rămâne apoi accesul, care contează mai mult decât pare: un etaj cinci fără lift este o provocare zilnică, mai ales cu copii mici sau la o vârstă înaintată.
Toate aceste diferențe se reflectă și în preț. Pe aceeași scară, apartamente identice ca suprafață se pot vinde la prețuri diferite doar din cauza etajului, iar acest lucru poate deveni un argument util la negociere.
Etajul poate influența și cheltuielile lunare. În multe asociații de proprietari, costurile cu liftul se împart diferit între locatarii de la parter și cei de la etajele superioare, iar apartamentele de la extremitățile blocului au, de obicei, nevoie de mai multă energie pentru încălzire. Întreabă de la început cum se calculează întreținerea în blocul respectiv și cere, dacă se poate, câteva liste de plată din lunile de iarnă, ca să ai o imagine realistă.
Parterul și primul etaj
Parterul are o reputație mixtă, adesea mai proastă decât merită. Pentru unele categorii de cumpărători, el este de fapt cea mai bună alegere, mai ales dacă blocul este bine întreținut și situat într-o zonă liniștită.
Avantajele locuirii la parter
Accesul este cel mai simplu: fără scări, fără lift, fără efort cu căruciorul, cu bicicleta sau cu sacoșele. Persoanele în vârstă și cele cu mobilitate redusă apreciază enorm acest lucru. Unele apartamente de la parter au și o mică grădină sau o terasă proprie, iar prețul este, de regulă, mai mic decât la etajele intermediare. Pentru cine are animale de companie, ieșirile dese afară devin mult mai simple.
Dezavantajele de luat în calcul
Intimitatea este mai redusă, pentru că trecătorii pot vedea în casă dacă ferestrele nu sunt protejate. Zgomotul din stradă, de la intrarea în bloc și din parcare se aude mai tare. Umiditatea care urcă din subsol poate cauza mucegai pe pereți, iar insectele ajung mai ușor în locuință. De altfel, un articol despre de ce poți găsi gândaci și într-o bucătărie care pare foarte curată explică bine cum ajung dăunătorii din spațiile comune în apartamente. Siguranța este o altă preocupare, motiv pentru care mulți proprietari montează grilaje sau sisteme de alarmă.
Primul etaj păstrează o parte dintre avantajele parterului, cum este accesul ușor, dar reduce din dezavantaje. Este mai puțin expus privirilor, mai ferit de umezeala subsolului și, de obicei, mai sigur.
Etajele intermediare, compromisul echilibrat
Pentru mulți cumpărători, etajele de mijloc reprezintă alegerea cea mai sigură. Apartamentul este suficient de sus pentru a avea lumină și intimitate, dar suficient de jos pentru a nu depinde complet de lift. Vecinii de deasupra și de dedesubt funcționează ca un strat de izolare termică naturală, ceea ce poate însemna facturi mai mici la încălzire.
Dezavantajul principal ține de zgomotul vecinilor. Pașii, mobila trasă pe podea sau muzica de la etajul superior se pot auzi, mai ales în blocurile cu planșee subțiri sau fără izolație fonică. Tot aici apare și cel mai mare risc de inundații venite de sus, de la o mașină de spălat defectă sau de la o țeavă spartă.
Cererea pentru etajele intermediare este, de obicei, cea mai mare, așa că și prețurile tind să fie ceva mai ridicate. În schimb, la revânzare sau la închiriere, astfel de apartamente își găsesc mai ușor un nou locatar.
Merită făcută și o diferență între etajele intermediare ale unui bloc cu patru niveluri și cele ale unui bloc cu zece sau mai multe. Într-o clădire înaltă, un etaj șase este tot „intermediar”, dar fără lift devine greu accesibil, iar în cazul unei pene de curent urcatul scărilor nu mai este o simplă neplăcere. Dacă blocul are două lifturi, verifică dacă amândouă funcționează, pentru că asta face diferența la orele de vârf, dimineața și seara.
Ultimul etaj, între liniște și riscuri
Ultimul etaj atrage prin liniște, pentru că nimeni nu mai calcă deasupra ta, prin lumină abundentă și, adesea, prin priveliște. În blocurile noi, ultimele etaje includ uneori penthouse-uri cu terase generoase, foarte apreciate de cumpărători.
Riscurile țin aproape întotdeauna de acoperiș. O terasă hidroizolată prost sau neîntreținută poate produce infiltrații, iar petele de pe tavan apar exact în apartamentul tău. Vara, o terasă neizolată se încinge și transmite căldura în interior, iar iarna pierderile termice cresc. Dacă blocul nu are lift sau liftul e vechi și se defectează des, fiecare drum acasă devine un exercițiu de răbdare.
Înainte de a cumpăra la ultimul etaj, întreabă când s-a refăcut ultima dată hidroizolația, verifică tavanele și colțurile pentru urme de apă și află dacă asociația de proprietari are planuri de reparații la acoperiș, eventual cu costuri împărțite între locatari.
În blocurile noi, ultimul etaj este adesea retras și are terase mari, care devin practic o cameră în aer liber pentru o bună parte a anului. Aceste terase cer însă întreținere: scurgeri curățate periodic, pardoseală verificată, jardiniere care nu afectează hidroizolația. Dacă îți dorești un astfel de apartament, întreabă cine răspunde de terasa propriu-zisă, tu sau asociația, și ce garanție a oferit constructorul pentru lucrările de la acoperiș.
Etajul potrivit în funcție de profilul tău
Cel mai bun etaj depinde de cine locuiește în apartament și de felul în care îți petreci timpul acasă. Câteva repere generale:
- Familii cu copii mici: etajele joase sau intermediare cu lift, pentru drumuri ușoare cu căruciorul.
- Persoane în vârstă: parterul sau primul etaj, mai ales în blocurile fără lift.
- Cei care lucrează de acasă: etajele intermediare sau superioare, ferite de zgomotul străzii.
- Proprietari de animale: parterul cu grădină sau etajele joase, pentru ieșiri frecvente.
- Investitori care închiriază: etajele intermediare, cerute de cei mai mulți chiriași.
- Iubitorii de liniște și priveliște: ultimul etaj, cu condiția ca acoperișul să fie în stare bună.
Odată ce știi ce variantă ți se potrivește, poți folosi diferențele de preț dintre etaje în avantajul tău. Un apartament la parter sau la ultimul etaj, cu dezavantajele clar identificate, oferă argumente concrete atunci când discuți prețul. Un ghid despre cum negociezi corect prețul unui apartament te ajută să folosești aceste argumente fără să pierzi oferta.
Ce verifici la vizionare, etaj cu etaj
La vizionare, dincolo de starea generală a apartamentului, câteva verificări țin direct de etaj:
- La parter, caută urme de umezeală la baza pereților și întreabă cum este întreținut subsolul.
- La etajele intermediare, ascultă zgomotele de la vecinii de sus și verifică tavanele din baie și bucătărie.
- La ultimul etaj, inspectează tavanele, colțurile și pereții dinspre exterior pentru pete de infiltrații.
- Indiferent de etaj, testează liftul și întreabă cât de des se defectează.
- Verifică la ce oră intră soarele în camere și cât de umbrite sunt ferestrele de copaci sau clădiri.
Întrebări frecvente
Este mai sigur seismic un apartament la etajele de jos?
Comportamentul la cutremur depinde în primul rând de structura și de starea clădirii, nu doar de etaj. Pentru blocurile vechi, merită să afli dacă au fost expertizate tehnic. Un material despre apartamentele cu bulină roșie și miturile din jurul lor clarifică ce înseamnă aceste încadrări și ce trebuie verificat.
De ce sunt mai ieftine apartamentele de la ultimul etaj?
De obicei, din cauza riscului de infiltrații și a variațiilor de temperatură. Dacă acoperișul a fost refăcut recent și blocul are lift funcțional, diferența de preț poate deveni un avantaj real pentru cumpărător.
Se aude mai puțin zgomotul la etajele superioare?
Zgomotul străzii scade, în general, odată cu înălțimea, însă la etajele mari se pot auzi mai bine vântul, liftul sau echipamentele montate pe acoperiș. Vizionarea la ore diferite rămâne cea mai bună metodă de verificare. Dacă poți, mergi o dată și seara târziu, când se aud cel mai clar vecinii, liftul și traficul rămas pe stradă.
Alegerea etajului este, în fond, o alegere despre ritmul vieții tale de zi cu zi. Gândește-te la cine va locui în apartament, la cât timp petreci acasă și la cât de mult contează pentru tine accesul ușor, liniștea sau lumina. Cu aceste răspunsuri clare, vei privi fiecare anunț altfel și vei ști exact ce întrebări să pui înainte de a semna.
Foto: Efrem Efre / Pexels
